|
Aici urmeaza câteva exemple textuale care documenteaza variatele orientari magico-sexuale/gnostice, în special aceea a lui Arnoldo Krumm-Heller si a sferei sale de influență. Acest capitol este o continuare a cercetărilor despre Spermo-Gnoza si continua in Fumul te duce in Aiwass. Consumul secrețiilor sexuale se margineste la antropofagie, asimilarea indivizilor selectati care detin oarecare puteri inspiratoare, pentru a le neutraliza sau chiar folosi. Semnificația etnologică este incercata in “Tristes Tropiques” de Claude Lévi-Strauss. [1] Scopul gnostic este să elibereze omul din incurcatura înăbușitoare a universului fizic si sa ajute Spiritul pur in intoarcerea sa către potentialul divin. [2] O caracteristica comuna a tuturor acestor spermo-gnostici, care sunt prezentați aici, este respingerea sexualitatii si reducerea la fiziologia masculina. Orgasmul din pure motive de voluptate este evitat, in afara de cazul cand ejacularea este reținută, sau intentia este abatuta de la orgasmul iminent si se concentreaza asupra dorintelor care in aceste circumstante apar lumesc in extrem. Sperma rămâne punctul de interes. În exaltarea entuziastă a superioritatii gnostice si genetice a bărbatului, lipsa feminității vegheaza intr-o bizara necesitate a androginitatii de o inutilitate condamnabila. Logosul feminin rămâne mut. Peter Sloterdijk cere gasirea gnostica a “Documentelor Secrete ale Spiritului Lumii” de Nag Hammadi. [3] Pentru membrii societatilor secrete ale acestei noi ere, oricum, Gnosticismul a devenit, dupa parerea mea, nimic altceva decat versiunea sufrageriei de clasă mijlocie a extazului. Formele organizate ale gnosticismului nu pot genera Iluminarea oricat de banalizata sau pusa in scena. Primatul sufletului duce la chestii de piata, oriunde Gnoza devine Biserica cu acte sau club care corespondeaza cu ea. Revolutia voluptatii sexuale este in mod reglementată conservator prin mijloace de statute de club. Distinctia lui Sloterdijk intre gnosticii libertini și ascetici este luminatoare : “Stilul amoral duce la un ascetic homeopatic : asta slabeste pe răul păcatului, prin aceea ca se angajeaza totalmente si ironic, dupa citatul : Gnosticul imbratiseaza pacatul si experimenteaza prin aceasta o stricaciune critica in propriul corp, pentru ca in final sa se catere afara din mocirla complet ars in totalitate. – Lumea este un purgatoriu pornografic, din care se filtreaza Pneuma imaculata. Stilul abtinerii, in contrast, aplica metode alopatice împotriva bolii Lumii : împotriva otravurilor cosmosului administreaza ca antidot zborul imediat din lume. Nesupunerea civila împotriva corpului inferior, greva generala împotriva muncilor astrale, bailor de lacrimi, post al inimii.” [4] |
“Ne-a atras atentia ca exista cativa (oameni) pe acest pământ, care iau sperma bărbatului si sângele menstrual al femeii, il pun intr-un fel de mâncare de linte si il mănâncă” [5]
Deși gnosticismul lui Reuss poate fi mai degraba caracterizat ca maniheism libertin [6] amestecat cu ofitism [7] (sau ofism) precum si ca tantrism, [8] Krumm-Heller tinde mai mult spre asa-numitii gnostici-Barbelo. In Ritualul-Euharistie al lui Krumm, Iisus o identifica pe Barbelos drept mama sa, [9] iar in “La Iglesia Gnostica” Krumm explica, in “nuestra iglesia”, ca “Pistis Sophia” este “Libro Sagrado”. [10] 
"Mysteria" 2;5, Paris May 1913 Pistis SophiaO prima editie a scrierilor coptice din secolul al IV-lea, “Pistis Sophia”, a fost tiparita in 1851 la Berlin. Cartea contine discutii complicate si mult vanturate intre Iisus cel inviat si discipolii sai despre caderea si răscumpărarea mamei divine a samantei, “Pistis Sophia”, si despre revelatiile lui Iisus. In 1905 Carl Schmidt a publicat o versiune a “Pistis Sophia” (impreuna cu “Cartile lui Jeu”, privind Raiul Gnostic si datand din aceeasi perioada). Chiar si astazi aceasta versiune rămâne standard si este considerata cea mai corecta editie. Este foarte probabil ca Krumm-Heller ar fi fost familiar cu ediția lui Schmidt. [11]Ca un exemplu pentru oameni, caderea si răscumpărarea unei fiinte feminine, pe nume Barbelos, este transpusa in “Pistis Sophia”. Barbelos reprezinta aspectul feminin al Tatalui, un gen de Zeita-Mama gnostica, una cu fiica ei Pistis Sophia si in acelasi timp androgina, care desigur ca pentru majoritatea gnosticilor este o expresie a complexității. Barbelos este identificata cu Maria, cu mesagera Adevarului, cu Materia. Prin voluptățile ei necontrolate, [12] ea isi aduce catastrofala cadere si dezintegrarea cosmosului si se poate intoarce in Pleroma doar prin mijloacele asistarii masculine a lui Iisus. Sistemul barbelotic nu este, cu toate acestea, uniform. “Pistis Sophia” si “Cartile lui Jeu” acordă “Casei lui Barbelos” [13] Sfere/Arhonți [14] prea diferite, care pot fi interpretate pe de-o parte ascetic si pe de alta parte ca libertine, depinzand de intuirea variatelor substraturi subtile din text. Aceasta din urma a fost facuta de parintele Bisericii si Episcop al Salamisului in Cipru, Epifanius (mort 403), in scrierea sa “Panarion haeresis”. Cu toate ca orice libertinism este respins in “Pistis Sophia”, gasim in literatura consemnari privind barbeliti care sunt acuzati de “rituri obscene” [15]. Conform fibionitilor si stratioticilor, care se numara printre barbeliti, dorita samanta a Luminii este continuta de Sperma si sânge menstrual [16] – asta si-a gasit cu siguranta expresie magica cu Thelema spermo-gnostica libertina a lui Aleister Crowley. [17] “Pistis Sophia” acceptata de Krumm-Heller (si a doua Carte a lui Jeu) se se opune în mod clar la asemenea rituri. [18] “Astfel de oameni vor fi [...] distrusi si dizolvati”, [Jeu:] “Caci Dumnezeul lor este Diavolul”. Deși pentru ambii “la redencion reside exclusivamente en el acto sexual” [19] [răscumpărarea sta exclusiv in actul sexual] gasim divergente adanc inradacinate intre concepțiile lui Crowley si ale lui Krumm-Heller despre indreptare, care pot explica de ce se ignorau ei si de ce Krumm-Heller nu a mentionat niciodată O.T.O.-ul. [20] Intrebarea care se pune este de ce Krumm-Heller nu a respins niciodată referintele thelemice din ritualurile de Inițiere si de Liturghie ale Fraternitas Rosicruciana Antiqua. Poate ca Krumm-Heller nu era in totalitate potrivnic unui intreg liber-concept al lui Crowley al “Thelemei” ? Acest concept se prezinta ca o era a bărbatului in legatura cu Iisus intr-o alta insemnare barbelotica impreuna cu conceptele de Nous si Logos (pe cand Barbelos este acompaniata de eoni feminini). Krumm-Heller pare sa fie unul dintre putinii neo-gnostici care se simte atras mai ales de “Pistis Sophia”, de Barbelos. [21] Gnoza sa rămâne creștină si “ascetica” – Liturghie sa nu contine pasaje Reuss-Crowleyene cu referire la sperma, [22] invocatii ale Kyrios Phallos nici reprezentari ceremoniale mistic-tantrice ale Gestatiei Universului. [23] Din moment ce neo-gnosticii francezi, chiar daca promoveaza un valentinism [24] neprietenos femeii, consacra femei ca preoți si episcopi, Krumm-Heller nu ii poate simpatiza deloc. Aceleasi motive pot foarte bine sa-l fi determinat pe Reuss sa isi creeze propria sa Biserica Gnostică-Catolică, cel puțin pe hartie. Baphomet este, conform lui Krumm-Heller, un aspect de-al lui Abrasax si astfel “Fuerza Cristonica” [Forta Crestina] si “El Salvador del Mundo” [Salvatorul Lumii]. Thelema este “la volundad actuante en la luz” [voința care actioneaza in lumina]. [25] “Căutându-l pe Dumnezeu în moduri noi și incitante” [26]In 1895, in anii de nastere ai Bisericii Gnostice Catolice (Valentiniana), apare prima traducere franceza a “Pistis Sophia”. [27] Protagonistii de inspiratie teosofico-spiritualistă ai acestei biserici apara o aparent continua schimbare gnostica care amesteca toate invataturile existente, unite de schimbare gnostica care amesteca toate invataturile existente, unite de o ierarhie strictă a sistemului bisericesc. [28] Pentru a face ordine si o imagine panoramica, Louis-Sophrone Fugairon/”Sophronius” [29] isi compune puternicul “Catechisme Explique de l’Eglise Gnostique” [30] de 400 pagini. (in Paris pe 25/3/1899) A urmat imediat prefata, intr-un “Avertisment”, Fugairon va vorbi despre “Pistis Sophia”. Oricum, complicatului sistem ii este acordat la fel de mult spatiu precum lui Simon Magul sau Valentinienilor, chiar daca prin tablele magice ale ambelor “Carti ale lui Jeu” (care sunt adaugate textului lui “Pistis Sophia”=Codex Brucianus) li se da mai multa atentie. [31]In “Die Gnosis” , o opera in doua volume de Eugen Heinrich Schmitt, recomandata de Reuss, gasim urmatoarea critică asupra lui Fabre des Essarts : “Sub “Sophronius” care, oricum, ca episcop gnostic de Beziers, a publicat un catehism explicativ cu privire la biserica gnostica (de Sophronius, episcop de Beziers, I-IV, Paris 1899), invataturile au cazut intr-un curent catolicizat îndoielnic. Printre altele Transubstantierea Painii si Vinului, ca sa spunem asa credinta fetisa a catolicilor, era luata de “Sophronius” si sanctionata cu figurile curioase invesmantate in materiale ordinare. Faptul ca o astfel de situatie exclude orice profunzime a contemplatiei si ca totul decade intr-o idolatrie fantastica, nu mai necesita amanunte. Ocultistii francezi precum Papus si Sedir au elaborat problema cu un spirit mult mai pur si incomparabil mult mai profund si mai apropiat decat acesti presupusi gnostici.” [32] In toate scrierile gnosticilor francezi Barbelos mentioneaza doar rareori – chiar daca prin recunoașterea autoritatii lui “Pistis Sophia” a lui Valentinus se cere. Insa cu catehismele urmatoare [33] s-a pus baza pentru un neo-gnosticism, acum libertin, acum gnostic. (Etnografia va ar izbucni oricum din pacate in strâmtoarea acestui studiu). [34] In 1906 apare in Belgia “L’Eucharistie” a lui Clément de Saint-Marcq interpretata libertin, in care eclecticul Theodor Reuss vede secretul O.T.O. publicat. [35] : unirea Omului cu Dumnezeu prin asimilare (consumarea Spermei), asa cum considera Iisus Cristos. [36] Consumul Spermei din motive magice este continuta in O.T.O. precum gradul VIII. Insemnatatea Spermei de purtator al Logosului nu se gaseste oricum pana la gradul IX – aici sunt adaugate, printre altele, secretiile vaginale. Abia prin Crowley gradul IX devine un grad pur magic, in care secretiile sexuale sunt unse pe talismane in scopul invocarii spiritelor si demonilor ajutatori. Comun tuturor practicanților magiei sexuale si spermo-gnostici (fie ei ascetici sau libertini), este faptul ca in sperma este vazut centrul destinului om-dumnezeu. Ca homeopat, Krumm-Heller a avut de aplicat doar urmatoarea conceptie “magica” : in homeopatie, corpul, creierul, este centrul si cel care reprezinta ordinea dumnezeiasca, sursa tuturor lucrurilor. Pentru practicantii magiei sexuale, spermatozoidul este reprezentarea Soarelui/Universului. “Glandele penisului corespund cel mai natural formei creierului uman.” [37] Consumul spermei, oricum, nu este homeopatica (vezi mai jos discutia in contextul exemplului lui Clément de Saint-Marcq). Theodor Reuss si Aleister Crowley au gasit sol gnostic bine fertilizat pentru samanta lor libertina, [38] chiar daca nici unul nu da detalii in legatura cu sursele lor. [39] Este de notat in mod special ca Reuss a ignorat complet literatura bogata a ocultistilor francezi, chiar daca a fost in legatura cu Papus cel putin din 1901. [40] Pretinde el mai tarziu mai degraba restrangand afirmația lui E.C.H. Peithmann, cu privire la cine exact este un gnostic : “Cel ce cere să nu se bazeze nici pe concluzii logice, nici cercetări istorice, nici măcar consideratii morale.” [41] [Mai multe despre Peithmann mai jos] Desigur ca orice publicatie gnostica academica trebuie sa fie un spin tradator in ochii neo-gnosticilor, din moment ce contine detaliile practicii spermo-gnostice, ceea ce nu este foarte incurajator pentru recrutari. Peithmann se ridica deasupra ceturilor publicatiilor gnostice academice: “Pentru cautator, nici unul dintre aceste scenarii care sunt de cumpărat in librarii nu sunt luate in considerare.” [42] Lecturile obligatorii pentru membrii O.T.O. [43]Deși altfel nu foarte slab, Reuss indica printre altele pe C.W. King “Gnosticii si rămășițele lor” (Londra 1864, 1887, retiparit San Diego 1982) ca material de citit de asemenea recomandat in “Doctrina Secreta” a H.P. Blavatsky. Aici gnosticismul este legat cu hinduismul, budismul, cabala si magie. King (1818-1888) a fost pe vremea sa cel mai mare colectionar de geme gnostice – acum in Muzeul Metropolitan de Arta din New York. [44] Reuss nu este genul care sa fi recomandat cartea de orientare magica pentru mentiunile ei extrem de subtile la Spermo-Gnoza, mai degraba datorita tratamentelor temelor dorite de templieri, rosicrucieni, francmasoni, Iluminatii lui Adam Weishaupt si Baphomet (aici ca Osiris sau Barbelos). Chiar cu un secol inainte de Michael Paul Bertiaux (Ordo Templi Orientis Antiqua, La Couleuvre Noire) C.W. King scrie despre “Masinile Gnozei”. (p. 104)Eugen Heinrich Schmitt “Gnoza” (Leipzig 1903, continuare in 1907) [45] se desfasoara atat ca gnostic precum si ca ne-academic. Schmitt incearca sa explice variatele sisteme gnostice, intorcandu-se in mod clar către scriitorii de orientare oculta si împotriva interpretarilor parintilor bisericii, care in mod deliberat ii mutileaza exemplele sale textuale. “Pistis Sophia” apare cu regularitate in opera sa, spermo-gnoza insa deloc. Schmitt a corespondat cu Jules Doinel du Val Michel si scrie in introducere la Fabre des Essarts “Unitatea Gnozei tuturor Scolilor”. Catolicismul lui Fabre in Biserica Gnostică-Catolică este oricum intampinat cu scepticism de el (vezi citatul din sub-capitolul precedent). Similar lui C.W. King, Schmitt atinge subiectul Francmasoneriei, Iluminatii, Teosofia si citeaza nume precum Hugo Vollrath, Franz Hartmann, Nietzsche, Rudolf Steiner si multi altii. Baphometul templierilor rămâne pentru el cu toate acestea “complet in întuneric”. [46] O.T.O. al lui Reuss se comporta precum gnostic-crestin [47] si chiar Crowley a folosit elemente gnostic-crestine pana in 1912 [48] si doar si-a construit propria sa ramura O.T.O. cu nou inventatele (asa-zise thelemice) exprimari din 1914. [49] Nici “Fă ceea ce vrei” nu a provenit de la insusi Crowley, nici “Iubirea este Legea”. Prima poate fi gasita la Augustin, Rabelais, Schopenhauer sau Nietzsche [50] – ultima este o scrisoare de la Kellner către mult adorata sa sotie Marie Antoinette Delorme. “Cea mai aproape cale către adevarul absolut este Iubirea. Este Legea tuturor Legilor.” [51] In lectura obligatorie a lui Reuss a lui G.Herman (Max Ferdinand Sebaldt, alias Maximilian Ferdinand) “Magie-Sexuala. Geneza. Mistica Sexuala” (Leipzig 1899-1903) se poate gasi fraza “Iubirea este plinirea Legii.” (p. I:14) Cel putin cu un an inainte ca Crowley sa o “inventeze”.¨ Cele 5 volume ale lui Herman par sa fie sursa principala a lui Reuss pentru “Bausteine zum O.T.O.-Tempel”cu referire la Blavatsky, Stanislaw Przybyszewsky, Schrenck-Notzing si alti ocultisti [52]. Hermann face un bine documentat tour de force prin activitatile oculto-stiintifice si publicatiile de până la 1900. 
Nu sunt numai detalii descriptive stralucitoare ale alcătuirii fizice a organelor sexuale, dar de asemenea si ghidare pentru comportamentul moral cu privire la masturbare, coitus interruptus (ambele reprobabile) si propaganda pentru “folosirea avantajoasa a fortei creatorului” si cea in serviciul “igienei sexuale si rasiale”. Atinge nu numai tema “ciuma evreilor” dar de asemenea sfatuieste asupra cresterii nobilimii “suprasexuale”. Acest “Übermensch” gaseste “calea către indreptare nu in continutul activitatii sexuale” ci mai degraba in “frumusetea instinctului sexual”. “Datoria casatoriei” devine “Datorie religioasa” si astfel inca o data “datoria principala a femeii : de a fi mama”. Ce “tehnici” ofera Herman ? Se evita amenintarea masturbarii prin atingerea cu mana a partii din spate a capului (cerebellum) si cu cealalta mana a organelor genitale. “Astfel obtinem o egalizare a tensiunii nervoase”. Nobilul “übermensch”, “germanic, pământesc, robust”, practica Karezza (Herman se refera la Comunitatea Crestina Oneida), cand nu isi salveaza sperma pentru multiplicarea “nasterilor-nobile”. Intregul sistem nervos este imputernicit prin retinere [a spermei] sau absorbția spermei [fara ejaculare].” Acestea sunt “datoriile sexuale religioase” ale “genului al treilea”, care se delecteaza in iubire erotica cu femei sau barbati in egala masura. Conform lui Herman, homosexualitatea pura (fie feminina sau masculina) aduce consecinte fizice (sau are acest fapt drept cauza). Consumul secrețiilor sexuale (tema favorita a lui Reuss si Crowley) este gasita si in capitolul “Defloratie si necrofilie” ca o “o manie alimentară bipolară a mancatului” scutita de insemnatate religioasa. Satanismul este considerat un “fenomen al degenerarii lumii orasului care linge in cautare de noi stimuli”. Ramane ca “inainte de toate mașina de cusut este cea mai mare seducatoare a senzualității solitare.” Citarea lui Herman din Pouillet “L’onanisme chez la femme” (Paris 1880) si lectura obligatorie pentru O.T.O.-ul lui Reuss, cum urmeaza : (scena: o fabrica pentru uniforme de militari): “In mijlocul zumzetului obisnuit al aproape 30 de masini de cusut, am auzit brusc o masina miscand la un tempo mult mai inalt. M-am intors la croitoreasa respectivă, o bruneta de 18 sau 20 de ani. In timp ce intindea automat bucata de material la care cosea, fata ei s-a luminat, gura i s-a deschis incet, narile i-au tremurat, picioarele au miscat pedalele cu o viteza puternic crescanda. Putin dupa aceea am observat o privire fixa, pleoapele i-au coborat, fata i-a devenit palida si si-a dat capul pe spate. Mainile si picioarele s-au oprit brusc si s-au intins; un tipat suprimat, urmat de un oftat adanc, s-a pierdut in zgomotul inconjurator.” [53] Astfel pana la topicul eroticului si uniformelor ca si constructie a caramizilor pentru templul O.T.O. O.T.O.: fără valoare – Sans ValeurChiar daca este familiar cu Papus si cu majoritatea protagonistilor oculti ai timpului sau, Arnoldo Krumm-Heller isi ia succesiunea gnostica de la compatriotul sau german doctorul Phil. Ernst Christian Heinrich Peithmann/”Basilides” (n. 3.5.1868). Heinrich a emigrat in SUA in 1894, a lucrat sporadic in Germania si a ramas acolo pentru orice perioada importanta de la 1920 mai departe. [54] Din 1903, “Manuscrisele pentru educati si ganditori” ale lui Peithmann introduc “Părinții Gnostici” ca pe o parte a seriilor “Biographia Antiqua” (începând cu 1900). In 1904, apare incredibil de lunga sa lucrare “Der Gnostische Katechismus”. [55] In Sudhemmern/Westfalen in 1920 Peithmann cheamă la viata “Gnostische Mysterienschule”/”Altgnostische Kirche von Eleusis”, care nu este in mod exclusiv atasata la Pistis Sophia, dar mai degraba urmeaza o cosmogonie – proprie constructie a lui Peithmann (vezi urmatorul exemplu de text) :“Peithmann si Reuss isi schimbasera sistemele. Dupa Peithmann, gradele lui O.T.O. erau fara valoare.” [56] Cu atat mai mult asta poate fi o posibila cauza pentru tacerea lui Krumm-Heller cu privire la O.T.O. Din 1927 Peithmann publica in “Hain der Isis” [“Mormantul lui Isis”] a lui Henri Birven in care din 1930 mai apoi, Crowley este cu regularitate denuntat. In 1990, Ruben Pilares Villa din Peru instiinteaza prin documentele lui ca Peithmann/”Basilides” trebuie sa-i fi conferit succesiunea lui Krumm-Heller in 1934. Asta trebuie sa fi avut loc in America, din moment ce Peithmann a emigrat in SUA in martie 1933 (a murit pe 4.7.43). Krumm-Heller “fue consagrado [dar inainte de 1930] [57] Obispo de la Iglesia Gnostica con todo il ordinal de estilo y en un congreso que celebraron los grades dignatarios de la Antiqua Iglesia Gnostica en Londres, hace algunas semanos, se resolvio a levanter de su sueno e esa Iglesia Santa. Visite al Patriarca Basilides y este confirmo mis poderes para crear congregaciones y paroqiuas” in Spania si America. [58] 
Este posibil sa presupunem ca Krumm-Heller urmeaza ideile gnostice ale lui Peithmann, [59] care doreste să elibereze Samanta (astfel Logos-ul) prin mijloacele unei “vieți sexuale pure [...] inlaturata din servitudine” fata de Materie. [60] Magia sexuala a lui F.R.A. este in concordanta bazata pe aversiunea ejacularii. [61] Cerinta lui Peithmann, cum ca generatia de copii trebuie sa fie abtinuta de la, nu este urmata in intregime de Krumm. El pare, ca Reuss, sa fi gasit un echilibru intre calea libertina si gnoza ascetica. Asta este in acord cu invataturile homeopatice ale moderatiei, calea de mijloc aurită a grecilor antici, in scopul mentinerii echilibrului pe toate nivelele existentei umane. In opozitie gnoza libertina a lui Aleister Crowley cere Optimul prin mijloacele Maximului. [62] Sentimentele crestine ale vinovatiei si renuntarea gnostica la lumesc l-au patruns pana si pe Crowley : “Placerea ca atare nu m-a atras niciodată. Trebuie sa fie condimentata de satisfactie morala.” [63] E.C.H. Peithmann : Catehism Gnostic – AscetismPeithmann : “Ce semnifica aceasta ființă pompoasa, demiurgul sau Diavolul ? Este frumusetea fantastica si chemarea captivanta a Naturii, care copleseste simțurile, care vrajeste si care amuteste sufletul, seducandu-l spre reincarnare. Cu splendoarea iluzorie a formelor magnifice, culori, tonuri si parfumuri, Natura acopera mirosul crimei care zace in profunzime, si ascunde panda incorectitudinii si coruptiei. La asta se adauga si tristele bucurii ale corpului, care pretind pentru totdeauna satisfactie dar nu o implinesc niciodată ; peste toate bucuria de a manca si a bea si adunarea carnala a poftelor senzuale. [Rom.7:18, 8:12-13, Gal. 5:16-17, 19-20, 5:24,2. Petru 2:10] [64]Cât de adâncă este coborarea in Materie ? Pana cand cele mai profunde adancimi ale Haosului sunt atinse, pana pelerinajul duce Rătăcitorul obosit pana la hotarele exterioare si înapoi pana in Inaltimi, la Spirit. (citeste: Empedocles)[Adam si Eva cei cazuti sunt ingrijiti de Mama Intelepciune (Pistis Sophia dupa caderea Ei ?):] Cand se sfarseste instruirea in intelepciune ? Li s-au dat instructiuni ca trebuie sa caute hrana pentru a-si mentine corpurile. Saturati de senzual, s-au unit atunci in adunari carnale. Ce influență a avut corpul asupra sufletului ? Sedusi de placerile senzuale ale mancatului si bautului si de cea mai josnica uniune de tipul animalic, oamenii devin chiar si mai incurcati in material si eventual sufletul devine sclav complet al corpului, in timp ce lumina interioara a fost chiar intunecata si uitata. Corpul, care ar fi trebuit sa fie o unealta folositoare si supusă, a devenit tiranul mintii umane si a sufletului sau, si astfel omul insufletit devine omul material asa cum il stim astazi. [Rom. 6:16-19, 7:23] Care este natura confuziei in modurile de hranire ? In timp ce omul a mancat prima data fructe si ierburi, cu timpul el a cazut in practica nenaturala de a manca animale moarte, care nu a lipsit din actiunea sa de corupere. [65] Unde altundeva degenerarea omului se arata chiar si mai izbitoare ? In relatiile sale sexuale. [citeste: Rom, capitolul 1.] Care este radacina curviei si adulterului ? Sufletul lumesc, abandonat de spiritul sfant, s-a razbunat pe iubirea sa defuncta, determinand pe Babelon sau Afrodita sa faca adulter si curvie împotriva bărbatului. Cu asta ea a crezut sa necajeasca spiritul divin care lucuieste in barbat si sa-l intristeze, cauzandu-i aceeasi teama si gelozie pe care le-a suferit ea. Ce insemnatate acorda Biserica Gnostica casatoriei si relatiilor sexuale ? Adunarile carnale apartin lumii de jos, aceea a diavolului. Casatoria, pe care Biserica a facut-o un act sfant, chiar un sacrament, dupa exemplul catorma datini pagane, este o institutie a demiurgului si a tiraniei lumii. Biserica gnostica cunoaste si invata ca mariajul si procrearea de copii sunt o creatie a demiurgului si nimic din ce face barbatul nu poate dauna mai dureros demiurgului ca a duce o viata casta si de renuntare, [66] adica tinandu-se departe de ceea ce domnul acestei lumi a ordonat.” [67] “Naassenii sau adoratorii adevaratului “Șarpe” de arama”Peithmann : “Naassenii si-au luat numele lor de la cuvantul evreiesc “nachasch”, Șarpele, fiindca cantau cantece de glorificare a șarpelui. Șarpe in greaca se spune “ophis”, astfel ca erau cunoscuti si ca “Ophiti”[...] puterea ascunsa a Spermei. In evanghelia dupa Toma ni se spune : “Cine cauta aici, ma va gasi in copii de sapte ani. Ascuns acolo, voi fi revelat la varsta de 14 ani.” Mai mult, gnosticii situeaza conceptul fiintei originare a tuturor lucrurilor in producerea Spermei. [...]Abstinenta sexuala : Din astfel de motive nasenezii celebrau secretele “Marii Mame”[...] cu cea mai mare strictete au uitat orice relatii sexuale intre Bărbat si sotie.” [68] “Samanta luminii, Spiritul Sfant, Logos-ul spermatikos, este organul adevaratei Cunoasteri. [...] In coborarea rascumpăratorului primul act al salvarii este ridicarea intelepciunii cazute in lumea superioara. A doua opera importanta este ducerea pe Pamant, unde prin simpla lui aparenta dar si prin predicile sale, el isi reveleaza Tatal sau necunoscut si nemarturisit. Credinciosilor sai le aduce puteri noi astfel ca ei sa poate dispretui si sa invinga ingerii Demiurgului sexualitatii creative. Demonii sunt dizolvati si discipolii uniti cu Stapanul, prin mijloacele atacului Iadul este supus si judecat, diavolii sunt inselati de umilința sa si de imaginea sa dispretuitoare.” [69] Exact ca Reuss in O.T.O., Peithmann amesteca in Biserica sa Gnoza si Hatha-Yoga.Peithmann : “Magia sexuala trebuie sa fie vazuta ca cel mai important moment al Gnozei. Gnosticul nu ascunde nimic din faptul ca in vederea sa asupra lumii si in exercitiile sale oculte totul graviteaza in jurul marii comori sexuale pe care Domnul o exprima in cuvintele : “Caci sunt unii eunuci care asa s-au nascut din pantecele mamei lor : si sunt unii eunuci care au fost facuti eunuci de om : si sunt eunuci care s-au facut ei eunuci de dragul regatului cerului. Cel care poate sa il primeasca, sa il primeasca !” (Mat. XIX,12) Asta se refera la o taiere spirituala cu un cutit supranatural care reuseste ceea ce doctorul Steinnach si adeptii lui au incercat in van sa implineasca prin mijloacele operatiilor nenaturale : cresterea glandelor de pubertate sau a tesuturilor intercelulare in locul si cu costul gonadelor. Rezultatul vizibil fiind intinerirea corpului, prin intermediul invigorarii glandelor de secretie interioare. [...] [70] aceeasi putere care este in mod normal folosita pentru generatia muritoare sau ca un mijloc pentru voluptati este capabila de o transfigurare care este imposibila pentru barbatul obisnuit chiar si in vis, o transfigurare care duce la salvare.” [71]“Bărbatul si sotia [...] se pot doar rascumpara unul pe altul. Unul nu se poate abtine de la a-l ajuta pe partener daca vrea ca in final sa fie eliberat din “Roata renasterii”. Lectiile scolii de mistere, existenta in Sudhemmern i. Westf [Cei interesati sunt rugati sa contacteze “Gnostische Mysterienschule” Sudhemmern i. Westf incluzand taxa de timbru.] precum cursul despre respiratul gnostic, cursurile magice, mistice sau ezoterice nu intentioneaza sa obtina vreun fel de manifestare fantomatica si uimitoare precum in anumite scoli tibetane, mai degraba ele se indreapta către Opera Imediata. Intoarcerea imediata a “fiului pierdut” la Dumnezeu – acesta este obiectivul gnosticilor. [...] [72] Conform instructiunilor cele mai secrete transmise pur verbal, efortul principal este de a crea o scurgere de putere in partea superioara a craniului. Dar acest exercitiu se doreste sa faca accesibila intreaga suma de energie care este de obicei exprimata in animal, adica actul sexual. [...] Crearea unei straluciri in corp este cunoscuta ca “Tummo”. In invataturile secrete cel mai efectiv Tummo joaca rolul unui foc fin, care incalzeste fluidul generativ si duce astfel puterile prin finele canale nervoase in partea de sus a craniului, unde in loc de voluptati carnale este generata fericire mentala si spirituala.” [73] Peithmann distinge pe Cristos cel de sus fata de cel de jos. Fara sa patrunda mai mult in chestiunea super-structurilor gnostice corespondente : “Nimic nu rasare in el [un critic], cand gnosticii dezmostenesc pe Mesia evreiesc, dispretuiesc pe conducatorii lor si voluptățile lor, ocarasc pe domnii procrearii sexuale, dezmintesc invierea exterioara a lui Cristos si resping creatiile trupesti ale casatoriei.” [74] Peithmann, oricum, condamna homosexualitatea, ca “Păcatul Sodomei [...] aberatie bestiala a Gomorrei.” [75] Chiar daca Peithmann a adunat propria sa Cosmogonie din plinatatea accesibilelor materiale gnostice primare, simplul sau Catehism gnostic contine mai mult decat o asemanare fugara cu acela al lui Louis-Sophrone Fugairon/”Sophronius” (chiar pana la impartirea in capitole si coloane). Acesta a aparut cu numai cinci ani inainte, la Paris : asa doritul “Catéchisme Expliqué de l’Eglise Gnostique”. In general Gnosticii Francezi sunt insufletiti de acelasi Spirit : “Cum a neascultat omul legea privind reproducerea sa ? Prin impreunari ilicite, nu doar intre barbat si femeie, dar chiar si cu femelele antropoizilor precedenti. Biserica gnostica nu a instituit ea grade de initiere care permit membrilor lor sa parcurga diversele etape ale vietii religioase ? Da, iar aceste grade sunt in numar de sapte, si anume : borborianismul, coddianismul, nymfionismul, stratiotismul, fibionismul, zaheismul si barbelitismul.” [76] Joanny Bricaud schimba mai tarziu numele gradelor individuale, Barbelitii devenind “Servitorii Șarpelui de arama al Stelei”. Peithmann chiar ii numeste pe urmatorii “gnostici adevarati” in exact aceeasi ordine : Borborieni, Coddieni, Stratioti, Fibioniti, Zaheeni si Barbeliti. [77] Il citeaza pe Fugairon aproape cuvant cu cuvant si adopta “Sistemul de grade” al neo-gnosticilor francezi. Sursa acestei enumeratii este Epifanius, Panarion XXV 2,1-XXVI 13,7, in care spermo-gnosticii sunt prezentați. Oricum niciodată nu s-a clarificat daca Peithmann respinge practicile libertine atribuite acestor grupuri, sau daca practica el insusi : adica – oferirea spermei pentru Cristos (prin consumare) si folosirea sangelui menstrual ca si “Sangele lui Cristos” pentru “hranire spirituala”. Scopul principal este evitarea de a avea urmasi. In discutia sa despre “Magische Briefe 8. Brief. Sexualmagie” (Wolfenbuttel 1927) a lui Eugen Grosche, Peithmann doar se plange ca practicantul libertine al magiei sexuale, Grosche (fondatorul lui Fraternitas Saturni) pastreaza tacerea asupra subiectului “iubirii complete a Pneumaticilor “Oameni de Spirit”, astfel incredinteaza carticica misoginica “publicului cititor avansat”. [78] Mai multe despre Peithmann in articolul “Episcopi Rataciti”. Si mai multe Semințe de lumină
Alt “asociat” si membru al Ordo Templi Orientis al lui Reuss il recomanda pe Peithmann posibilului public si anume Ernst Tristan Kurtzahn. [79] In 1924, la un an dupa moartea lui Reuss, Kurtzahn a publicat “Die Runen” care deja subliniază autodisciplina cu privire la procreare. Femeia trebuie sa isi inteleaga “virginitatea” corect si sa se ofere complet in a “servi”, din moment ce “vorbaria despre “drepturi egale” ale bărbatului si sotiei este cea mai odioasa !” Kurtzahn de asemenea presimte o origine rasiala a “Vietii noastre in intregime ne-ariene”. Poluarea traditiilor noastre, literatura noastra, Arta noastra, intreaga viata a publicului nostru, de către anumiti dusmani hotaratori ai rasei ariene !” [80] Ne putem intreba cum s-ar fi exprimat Reuss camaradului sau. [81] Cativa ani mai tarziu Kurtzahn ia condeiul inca o data. In 1925, in cuvantul inainte la “Die Gnostiker” (apare iarasi in Baumann Verlag Bad Schmiedeberg) “Pistis Sophia” ii este acordat afirmația unei scripturi gnostice “actuale”. Precum Peithmann (la care Kurtzahn se refera ca la o adresa de contact) si Krumm-Heller, Kurtzahn admite acum practica Karezzei. In cartea mai sus mentionata, misoginul Kurtzahn o citeaza o data pe Valerie Gyigyi ca “gnostic contemporan” care se distinge printr-un grad de “inalta interioritate”. “Jumatatea puternica este Bărbatul, care dealtfel a primit samanta sa ca Lege, in timp ce jumătatea slaba chiar si azi sangereaza in locul unde a fost odata nodul Vietii.” [82] Aceasta doamna Gyigyi a gasit un loc cu 11 ani inainte de “Parsifal und das Enthüllte Grals-Geheimnis” al lui Reuss unde el s-a revelat ca “Stapanul” ei. [83] Cristos [asa cum apare el in textele lui Peithmann] ca si cale către TATAL, atat pentru el cat si pentru femeia sa. “Numai prin Bărbat femeia poate fi rascumpărata si asta prin [pur spirituala] umezire cu samanta luminii.” Kurtzahn clarifica Calea către Rascumparare : Bărbatul se femeia se gasesc laolalta intr-o stare de trezire sexuala, deschid, prin folosirea tehnicilor [84] de respiratie un nou centru nervos in piept (o Chakra) si conduc Samanta-Luminii din Chakra-laringelui in glanda pinala, exact cum au considerat Kellner si Reuss. [85] In timpul casatoriei gnostice “nu poate fi permisa in nici o circumstanta ejacularea seminala, cu atat mai mult dupa o ușoară immissio membri virlis in vaginam este permis doar sa se faca o miscare osoara sub controlul complet al ambilor parteneri”. [86] [Iubire sub Voință ?] Restul acestei carti pro-teosofice este o intelegere in moarte cu Diavolul, exemple textuale gnostice si revelare de misoginism cras. In cele din urma Kurtzahn se vede sustinut de Hans Bluher. Pe afise : “Gnostischer Katechismus” al lui Peithmann, “Liturghie Gnostica” a lui Reuss/Crowley si “Aufbau-Programm der gnostischen Ur-Christen O.T.O.” a lui Reuss. Mai multe despre Kurtzahn in articolul despre “Episcopii Rataciti”. Cavalerul Clément de Saint-Marcq : “L’Eucharistie”In 1906, apare brosura de 38 de pagini a Cavalerului de Saint-Marcq, in care Reuss vede cele mai inalte secrete ale O.T.O. expuse : L’Eucharistie. [87] In 1914 Reuss condamna pacatele singuratatii sexuale (=masturbarea) in al sau “Parsifal” si menționează pe Saint-Marcq ca un quasi-remediu.Reproduceri din L’Eucharistie retiparite in : P.R. Koenig “Der Grosse Theodor Reuss Reader”, ARW, Muenchen 1997; Reuss si-a numit pamfletul o revelare a secretului central al O.T.O. : numai sperma contine Logos-ul : nu a fost nevoie de nici o femeie. Reuss i-a scris lui Le Clement urmatoarele randuri pline de inteles : (ii reproducem cu grija jargoul) “Atasez doua numere din “Oriflamme” care iti vor arata ca Ordinul templierilor Orientali este in posesia aceleiași cunoasteri continute in “Euharistia” ta. De fapt, aflam in “Oriflamme”-ul publicat in 1912 asta, care clarifica problema : “Ordinul nostru este in posesia cheii care deschide toate secretele masonice si hermetice; este doctrina magiei sexuale, iar aceasta doctrina explica, nelasand nimic in întuneric, tot simbolismul masonic, fiecare sistem religios.” Citatul este in capitolul X (La question du satanisme) al “L’erreur Spirite” al lui Rene Guenon, publicat initial in 1923. [88] Faptul ca Reuss si-a tiparit si publicat manuscrisul “Parsifal” in 1920, indica cum ca, in ciuda faptului ca ai sai camarazi de arme erau Kurtzahn, Krumm-Heller, etc., el pastreaza o simpatie pentru interpretarea libertina a magiei sexuale. Adeptii celor doua orientari in general se contrazic unii pe altii. [89] Cine este acest Saint-Marcq ? In 1804 doctorul parizian Bernard-Raymond Fabre-Palaprat (1773-1838) considera ca a descoprit hartiile templierilor “originali” si un an mai tarziu isi stabileste ordinul Templier. Il consacra pe radical socialistul si fost catolic Ferdinand-Francois Chatel (1795-1857) ca episcop si din acest moment se confrunta cu agitarea progeniturii acestui Ordin si a bisericii sale. [90] Un exemplu este poetul Joséphin Péladan (1858-1918), care si-a recules ordinul (“Ordinul Rosa-Cruce al Templului si al Graalului” care duce timpuriul O.T.O. pana in 1895) [91] cu acela al lui Gerard Encausse/”Papus”. Succesiunea Ordinului lui Fabre-Palaprat traieste in “Grupul Independent de Studii Ezoterice” al lui Papus si in ramura sa belgiana KVMRIS. Unul dintre “secretarii” lui KVMRIS este Cavalerul de Saint-Marcq. [92] Din moment ce Aleister Crowley a fost cu siguranta patruns de Saint-Marcq in capitolul sau “Euharistia” din “Magick in Theory and Practice” (Paris 1929), [93] urmeaza câteva extrase (traduse). Saint-Marcq: “Hostia nu este o imagine, nici simbol al divinitatii : conform credintei catolice este insasi divinitatea, prezenta in acelasi timp material si spiritual in persoana lui Iisus Cristos, ale carei conștiința si sensibilitate sunt in intregime prezente si vii in cele mai mici particule ale hostiei consacrate.” Iata invatatura, “cum Cristos s-a increzut in urechile discipolilor lui”: [urmeaza Ioan VI, 47-55, de la care: “Cel care mănâncă trupul meu si bea sangele meu, are viata vesnica.”] [94] Cum isi da omul carnea spre a fi mancata si sangele sau baut, fara sa se raneasca, fara sa isi afecteze integritatea corpului ? Nu avem de ales. Suntem obligati sa luam ceea ce știința ne ofera prin : “sperma procreatoare este un material comestibil, semi-solid, semi-lichid, care prin urmare poate fi mancat sau baut; este in acelasi timp carne si sange [...] este intotdeauna acelasi act repetat cu aceleasi cuvinte si aceleasi efecte, care inca aduce la viata in mijlocul nostru, in mii de locuri diferite, figura fondatorului Crestinatatii.” Saint-Marcq aduce acum texte din Bhagavad-Gita, gasind de exemplu “VII.8.”Eu sunt asa-zisul Dumnezeu, forta masculina in Bărbat” sau “IX.18 Eu sunt Samanta nemuritoare” si se duce in exemple egiptene si grecesti. “Credinta universala in posibilitatea de a stabili o legatura intre om si Dumnezeu nu este prin urmare decat o superstitie locala.” Desigur nu este niciodată nevoie de “adunari cu sexul opus”, deoarece asta ne-ar duce la gradul IX. [95] Saint-Marcq numeste asta “agape, de la grecescul agapo”. Cu mult inainte de Crowley. In 1910 apare continuarea Cavalerului : “Les Raisons de l’Eucharistie” de la care oricum se pare ca nu poate fi extras nimic special. In mod interesant, homeopatul Krumm-Heller vede de asemenea Sperma ca jumătate-lichida/jumătate-solida. Acest lichid astral este pentru el “mediatorul”, ca sa spunem asa “Crist”, de la care se poate conchide ca puterea si esenta adevarului transmitator pot fi gasite in coloana vertebrala si genitale. [96] Si totusi Krumm-Heller lupta pentru androginitate, are nevoie de femeie si respinge masturbarea si homosexualitatea. Krumm-Heller : "En el acto sexual debe separarse a Dios de la bestia, al angel del macho bravio. La voluptuosidad carnal ha sido la que más ha denigrado al hombre, y hay que tener en cuenta que en ese momento, en un extasis de amor, debe confundirse con la Fémina [...] En cuanto a la Trinidad, el Padre-Dios en un extremo y la materia en otro, no pueden ser entrelazados sino por Cristo como nexo de unión. Pero el Cristo nada puede hacer sin el auxilio de la Serpiente, ya que la fuerza y el poder sólo residen en ella. En sus misterios encontramos pura fisiologia. El Padre es la cabeza, el cerebro increado. En su base y en el extremo opuesto, la material, el organismo duro concebido por la carne. En el medio, el líquido, el semen creado por si mísmo”. [97] Isopatie ?Chiar cand sperma este vazuta ca purtatorul sfantului logos, cu greu poate fi aplicata ca remediu homeopatic, din moment ce similitudinea conceptului medicinei homeopatice se bazeaza pe nivelul naturii general incurcate a conditiei simptomatice a individului si pe natura bolii interioare. [98] Pentru ca sperma sa aiba efecte farmaceutice ca remediu homeopatic universal, ar trebui defapt sa fie mai intai un medicament, ceea ce ea ca substanta materiala nu e. Ar deveni asta daca ar fi supusa pregatirii Hahnemannice. Ca sa spunem asa, sa fie luata din forma ei materiala si transpusa in starea ei energetica.Nu ar fi necesar a potenta sperma, oricum, daca Logos-ul ar fi deja in proto-tinctura [germana: Ur-Tinktur]. Cu atat mai mult, din moment ce latura umana nu este eliminata, ci mai degraba potentata, si din moment ce predispozitiile homeopatice se poate nu numai sa treaca in ADN, ci chiar influență bolii acumulata de parinte de-a lungul vietii sa fie foarte bine transmisaprin procreere urmatoarei generatii (Sifilis de exemplu), [99] caci din aceste motive sperma nu trebuie sa fie considerata ca un dar/un medicament homeopatic universal, nici măcar in forma potentata, fara cele mai precise dezbateri homeopatice inainte. Aceasta problema a “Spermei ideale” se releva in mod logic ca o substanta infectata cu HIV. [100] Imaginea homeopatica nu explica introducerea pioseniei. Pana acum, oricum, nu sunt cunoscute studii farmaceutice homeopatice care sa se fi axat pe Sperma, fie ea potentata sau nu, si cu atat mai mult trebuiesc puse toate intrebarile in materie. O posibila legatura a consumarii Spermei si insanatosirea ar putea fi constructie in contextul isopatiei. Acolo unde homeopatia functioneaza cu substatnte straine, cu substanțele corpului si produsi ai bolii, isopatia ofera substanțe ale corpului si straine precum sangele si urina (de asemenea in forma potentata) ca agenti de atragere ai bolii (materiali, patogeni). “Isos pathos” inseamna “egal in suferinta”. Aici este relevata relatia spirituala dintre isopatie si Spermo-Gnoza. Citeste ce urmeaza : Arsenic in cazul otrăvirii cu arsenic Streptococcus potentate in caz de infectie cu streptococcus Sperma in cazul otrăvirii cu sperma Logos in cazul otrăvirii cu Logos. [101] Dand maleabilitate credintei gnostice, asta ar trebui sa fie posibil fara alte adaugari. Determina totusi si alte intrebari precum : Care divinitate actioneaza ca otrava asupra a ce si cui ? – sau daca nu ar fi mai simpla consumarea sau unirea cu logosul in maniera demodata gnostico-tantrica-yoga fara conceptualizare homeopatica si/sau isopatica. Ramane totusi intrebarea ce efect gnostic homeopatic sau isopatic este asupra Hostiei in Liturghie Gnostica a lui Crowley (daca contine sperma si sange menstrual) cand, conform practicii “Califatului”`, este coapta in cuptor la 160 grade Fahrenheit (ca sa neutralizeze virusul HIV). Poate ca Amrita ar trebui sa se coaguleze ? Magie SexuelleIn 1994, F.R.A. a lui Krumm-Heller si F.R.C. a lui Clymer sunt unite in Brazilia in persoana lui Ernani de Paula. Pentru a testa compatibilitatea celor doua sisteme, P.B.Randolph a fost aparent invocat. Oricum, nu este acesta locul pentru a prezenta o bibliografie detaliata a lui Randolph, nici pentru a-i prezenta invataturile. [102] Pentru a compara magia sexuala a “Fratiei Hermetice a Luninii” cu cea a lui O.T.O. si F.R.A., i-am cerut lui Joscelyn Godwin, o autoritate in ceea ce priveste pe Randolph, o parere. Randolph este cel mai bine cunoscut pentru aparenta principala sa lucrare, “Magia Sexualis”. [103]Godwin : Cred ca Magie Sexuelle este in mod liber adaptata din manuscrisul instructiunilor dat de Randolph membrilor lui Eulis. Dar din moment ce nu este cunoscuta nicio copie a acestuia, pot doar sa compar textul lui Naglowska [104] cu (a) documentele de invataturi care au fost puse in circulatie de H.B. al L. In 1880 si 1890, si (b) lucrarile publicate ale lui Randolph. (a) Documentele H.B. ale lui L., în special “Misterele lui Eros” au fost in mare adaptate de Thomas H. Burgoyne si Peter Davidson de la Randolph. Ele includ teoriile de baza ale Magie Sexuelle si principiile Volatia, Decretismului si Posismului, dar lipsesc capitolele despre corespondentele hermeneutice (culori, muzica, substanțe, etc.) si sfaturile detaliate despre pozitiile actului sexual. (b) O comparatie a capitolului despre oglinzile magice (Magie, cap. XIX) cu sursa sa in Profetia lui Randolph !, partea II, arata ca adaptarea este extrem de libera. Multe sectiuni sunt emise, putine lucruri adaugate. Asta probabil fiindca Randolph a scris o versiune diferita in manuscrisele sale fata de ce a publicat in cartile sale. Dar eu nu cred ca acesta este motivul, pentru ca intregul stil al Magia Sexualis (gandindu-ma la textul englez in spatele celui francez) nu seamana in cele din urma cu al lui Randolph. Consider deci ca este adaptat de Naglowska si ca pana nu se descopera manuscrisul lui Eulis nu putem spune care detalii ar fi fost ale ei. Cu toate acestea sunt de acord cu Gordon Melton cum ca MS nu este “scrisa de Randolph” dar cred ca se bazeaza de aproape pe el. Acum înapoi la intrebarea bazata pe F.R.A. a Braziliei si pana unde weltanschauung al lor se potriveste cu Randolph. “n Marele Secret, sau Iubirea Fizica (San Francisco : Pilkington & Randolph, 1861-62) pag. 76-77 si oriunde, Randolph recomanda o forma de Karezza (totusi fara sa o numeasca asa) in care este ejaculat lichidul prostatei si nu sperma. Spune ca cititorul trebuie sa ii scrie lui ca sa primeasca instructiunile practice, numita “Scrisoarea Aurie”. In aceasta carte (prima sa scriere despre sex) condamna violent masturbarea, prostitutia, si orice act sexual neiubitor si recomanda ca sexul intre indragostiti sa nu fie des ci rezervat pentru ocazii speciale cand ambii parteneri sunt foarte doritori si de obicei lasand posibilitatea procearii. Randolph nu a retiparit niciodată Marele Secret, poate ca pentru mai tarziu a ajuns sa considere Karezza ca fiind gresita. [105] In lucrarile din urma numeste Comunitatea Oneida, care o practica, “masturbationista”. [106] Dar fara indoiala ca existau adepti care nu erau de acord. Destul de surprinzator, se poate spune ca grupul F.R.A. are adepti ai primelor invataturi sexuale ale lui Randolph, incluzand Karezza. Ascetismul lor, vegetarianismul [107], utilizarea sexului ca sacrament si a spermei doar pentru a face copii, seamana de aproape cu invataturile lui H.B. al L. Sub autoritatea lui Davison, care a considerat ca el “curata” opera lui Randolph. Inferioritatea femeii, oricum, nu ii este atribuita nici lui Randolph nici lui H.B. al L.., ambii privind-o intr-un fel ca pe o fiinta superioara. Cred ca asta este ceea ce F.R.A. a dedus din “Pistis Sophia”. [108] F.R.C.-ul lui R.S.Clymer respinge Karezza. Vezi “Retiparirea lui Eulis de către Clymer (numita Imortalitatea Iubirii, Qwaketown : Beverly Hall Corporation, 1978, p. 72), [109] care arata ca Clymer a fost foarte împotriva Karezzei”. In textul lui Radolph unde se spune ca Bărbatul “stapaneste efectiv forta ejectiva a vaselor seminale : dar el este un om neintelept si sinucigas cel care intreprinde un lucru atat de nenatural si care raneste”, Clymer a introdus o nota de subsol, cum ca aceasta metoda poate duce la afectarea creierului si la o stare deschisa infectiilor si ca este chiar mai rea ca Masturbarea. Clymer se exprima el insusi intr-un mod la fel de animat cu privire la secretarul international al FUDOSI al lui Jean Mellinger, Marc Lanval, care sustine Karezza. [110] Deci rămâne complet neclar ce practici urmeaza de fapt F.R.A./F.R.C.-ul brazilian. Diferentele principale ale sistemului lui Randolph fata de cel al lui Reuss si Crowley : protagoniștii O.T.O. au folosit aspectele feminine ale partenerilor lor (daca) numai ca diavolesti in magia lor. Paul Kothner/”Raphael” cu teosofistul Hugo Wollrath deja au publicat “Lumina Egiptului” 1908 a lui Randolph/Burgoyne. (2. editie revazuta 1924). [111] Asta ridica suspiciunea ca Krumm a aruncat ochii cel putin pe aceasta “Intelepciune stelara si Alchimie” – multumita noii editii germane a lui Pascal Beverly a presupusei “Magia Sexualis” a lui Randolph, cititorul german poate fi inca o data informat asupra a ceea ce are de-a face sexualitatea ca religie cu fermecarea magica a amuletelor, sângele menstrual, oglinzi magice si animarea statuilor. [112] Comparatie cu Lectorium Rosicrucianum [21]L.R. : “Nu se cunosc citate din Evanghelia Pistis Sophia, care sa aiba vreo legatura directa cu vegetarianismul. Poate pentru simplul motiv ca pentru cautatorul serios al misterelor gnostice este evident si nu mai trebuie spus. Desigur ca mancatul carnii va lega omul subtil de pradatori. [...]Bărbatul si femeia au si mereu au avut aceleasi posibilitati de a se imbarca pe calea rascumpararii. Desigur ca exponentii istorici ai femeii sunt cu greu cunoscuti datorita afirmațiaui lor discriminant din trecut. Cararea gnostica a initierii nu are nimic de-a face cu transformarea in sublim a utilizarii puterii generative umane. Separarea vietii umane in doua genuri este rezultatul decretului de urgenta pentru lumea noastra, ca sa spunem asa, cazuta. Scopul central al procrearii este cu atat mai explicabil si aplicabil naturii nasterii si mortii si din acest motiv nu este in nici un fel potrivit ca o cale de reascumparare. Scopul ei si justificarea pozitiva se gaseste pur si simplu in cerinta ei de a continua specia umana. Din acest motiv, exagerarea printr-o metoda Karezza pe care ai mentionat-o poate doar crea o schimbare in conștiința naturii noastre dar rateaza baza fundamentala pentru eliberarea din aceasta Natura. In câteva cercuri se vorbeste despre practicile si orgiile din fratia gnostica deci nu este nici o posibilitate ca acestea sa fie fratii originale si de buna-credinta. [...] Un miez caracteristic este asa-zisul hermafroditism, ca sa spunem asa [Omul Renascut], este androginul, Bărbat si Femeie la un loc, si astfel parthenogenic. In acest moment conflictul separarii sexelor este complet rezolvat. Cand se vorbeste in Evanghelia Pistis Sophia despre ajutorul “barbatesc” al lui Iisus pentru “femeiescul” obiect Pistis Sophia, se refera la uniunea spiritului cu sufletul, nunta alchimica a mirelui cu mireasa. Aceeasi uniune poate avea loc in fiinta renascuta a bărbatului sau a femeii.” [113] Ambii au posibilitati fundamentale de rascumparare inchise in asteptare [...] nici o diferenta in sensul biologic mai degraba o explicare a procesului sistemului bipolar in Omnivers.” [114] |
