Ordo Templi Orientis — Introducere

Introducere in Ordo Templi Orientis

de Peter-R. Koenig





Istoria lui Ordo Templi Orientis este extrem de complicata ( rivalii pretind succesiune “apostolica”, acuzatii si expulzari ). Suprapunerile si legaturile sunt inevitabile.

Ordo Templi Orientis Veritas Mystica Maxima Monte Verità Johann Adam Meisenbach Rudolf Jean Baptiste Attila Laban de Varalja Ascona Mary Wiegmann Elga Feldt Suzanne Perrottet Käthe Wulff Frau Lederer Imre Schreiber W. Rosenblum Sisters Beraly Coleman de Montcabrie Ruckeschell Ordo Templi Orientis Veritas Mystica Maxima Monte Verità Johann Adam Meisenbach Rudolf Jean Baptiste Attila Laban de Varalja Ascona Mary Wiegmann Elga Feldt Suzanne Perrottet Käthe Wulff Frau Lederer Imre Schreiber W. Rosenblum Sisters Beraly Coleman de Montcabrie Ruckeschell Ordo Templi Orientis Veritas Mystica Maxima Monte Verità Johann Adam Meisenbach Rudolf Jean Baptiste Attila Laban de Varalja Ascona Mary Wiegmann Elga Feldt Suzanne Perrottet Käthe Wulff Frau Lederer Imre Schreiber W. Rosenblum Sisters Beraly Coleman de Montcabrie Ruckeschell

Documents: Monte Vérità.
Documents concerning Theodor Reuss.




Istoria lui O.T.O. si a fraternitatilor legate de el este istoria protagonistilor lui si incepe cu cea a lui Carl Kellner ( 1851 – 1905 ) si Theodor Reuss ( 1855 – 1923 ). Reuss, un francmason anglo-german este vazut de istorici si de francmasonii in genul sau ca un escroc, care a importat organizatia de “decor masonic” de origine franceza “Alte und Primitive Ritus von Memphis Misraim” ( pe atunci MM ) si Ritul Scotian antic si Acceptat ( AASR ) din Anglia in Germania, in 1902. Pe atunci organizatia germana nu avea un nume definitiv ( au variat conform dispozitiei lui Reuss sau cresterii colectiei de ordine ), dar s-a spus a fi fondata prin carta Cerneau a lui Harry J. Seymour ( un rit de 33 grade ) pe 21 iulie 1862.

Carl Kellner, a fost un chimist si industrias austriac influent, care la inceputul lui 1895 a avut ideea formarii unui cerc privat care ar promova exercitii tantrice pe linii Hatha Yoga.
Kellner a studiat la Viena si Paris si a lucrat eventual intr-un laborator privat din Viena. La varsta de 22 de ani a facut observatiile decisive care ( dupa ce a inceput sa lucreze in 1876 in fabrica lui Hektor von Ritter-Zahony, baron in Podgora/Goerz ) a atins apogeul prin metoda-celulozei-sulfate care va fi apoi folosita in multe fabrici de hartie. De asemenea ainventat metoda electrochimica de inalbire si a fost de asemenea implicat in multe alte inventii tehnice, ex. Producerea sodei, iluminarea, fotografia, bijuteriile artificiale si multe altele. Rudele care au supravietuit il descriu ca pe “un geniu, mult inaintea timpului sau, generos si inainte de toate un tata si un sot tandru” dar sunt uimiti ca publicul creioneaza doar o imagine partiala a acestui om extraordinar.

In timp ce Kellner s-a procupat de Hatha Yoga si MM, Theodor Reuss pe de alta parte a fost ocupat cu cumpararea si vanzarea de charte masonice. Se poate pune intrebarea cum a fost posibil si de ce ? In mod clar, membrii vor sa se asocieze cu un Ordin “autentic” sau o Loja. “autenticitate” inseamna regularitate : permisii, charte, succesiuni, constitutii si in genul. Pentru a putea fi numit “regular” este nevoie de permisiunea unei Mari Loji sau chiar Loja Mama. Pana la 1900 erau peste 70 asa-numite sisteme de grade mari care pretindeau a fi continuari sau extensii ale Breslei Masonice regulare. Singura diferenta dintre toate aceste sisteme au fost cele 400 sau mai mult de nume diferite ale variatelor grade. Acest cadru este mediul prielnic pentru cei care au abuzat de puterile lor masonice vanzand charte, etc. ( intr-un mod similar micului sindicat curent de titluri “aristocratice” ).

Reuss a inventat cateva ordine noi, si in ceea ce priveste baza a facut din ele ceva mai mult decat o maza confuza. A fost responsabil de constituirea lui O.T.O. intre 1906 si 1912, o clona a Breslei Masonice, AASR, MM si Tantra. De asemenea a inventat un nou “Ordin al Illuminatilor” si cateva societati rosicruciene. Reuss si-a transformat colectia sa de ordine intr-un amestec ne-transparent unde fiecare organizatie parea sa fie legata si impletita. Numele lor au variat de la o zi la alta, unii membri erau fondatori ai mai multor din ordinele lui Reuss, altii nu. Nici Reuss si nici alti asa-zisi mostenitori de-ai lui nu au parut a fi vreodata interesati in a clarifica confuzia. De aceea, la acea vreme a devenit unanim acceptat ( si inca este si astazi de unii ) ca apartenenta la unul din ordinele lui Reuss echivaleaza cu apartenenta in toate celelalte. Francmasonii regulari resping toate activitatile lui Reuss, in special O.T.O.-ul care accepta femei in lojile sale : imposibil in masoneria traditionala.

Kellner nu a avut nici un ordin, doar cativa prieteni cu care a practicat Hatha Yoga, sic el mai sigur nu a auzit niciodata de termenul “O.T.O.” folosit separat pana sa apara in scena Theodor Reuss. Impreuna, Reuss si Kellner au decis sa acopere cercul de Hatha Yoga a lui Kellner cu un ordin exterior pentru a putea selecta din membrii lui masonici eventuali practicanti de Yoga. (1* ) “Cunoasterea” (care este legata de Yoga ) si care a fost mereu o problema stresanta, nu vine de la Memphis-Misraim si nu afost oferita niciodata prin Memphis-Misraim, ci paralel. Au fost doar putini astfel de practicanti Yoga si chiar membri importanti cu grad mare in MM/AASR nu stiai “ce se intampla”.

Carl Kellner a ajuns in stadiul final al bolii in 1904, si probabil in jurul acestei perioade Reuss a decis sa recruteze cativa AASR ( gradele 33 ) si MM ( gradele 90 si 97 ) membri precum “putinii alesi” pentru noul sau ordin ivit, O.T.O. de mai tarziu ( 11 grade ). Nu exista un nume propriu la acea vreme – uneori a vorbit despre “Francmasonii Orientali” sau “Ordinul Vechilor Francmasoni Templieri” ( expresie de asemenea folosita in contextul lui AASR ). Ritul-Memphis separat a fost numit uneori “Ritul Masonic Antic si Primitiv”, sau chiar “Ordinul Oriental al lui Memphis”. Cand Reuss a fondat “Ordinul Templierilor Orientali” dupa moartea lui Kellner a fost o si mai mare confuzie chiar pe margine – care si in ce ordine de-a lui Reuss erau ? Si nu era cumva Ritul-Memphis separat numit “Templierii Orientali” ? Cum erau legate ? Un membru O.T.O. era automat membru MM ? Intre 1906 si 1913 [ urmand mortii lui John Yaker, conducatorul lui MM in lumea intreaga, in 1913 statutul era confuz ] O.T.O. fara echivoc era distinct de toate celelalte ordine ale lui Reuss. Cand Reuss a vorbit de “Ordinul nostru” a ramas complet neclar la care ordin s-a referit. Dar este lipsit de sens din punct de vedere istoric sa presupunem pe O.T.O., care la acea vreme era un gen de ordin colectiv care a sifonat membrii din AASR, MM, Ordinul Iluminatilor, Masoneria Regulara, Biserica Gnostica Catolica, Rosicrucienii, Golden Dawn, etc. Nu mai devreme de 1917, Reuss si cel care s-a proclamat urmasul sau, Aleister Crowley ( 1875 – 1947 ) au considerat O.T.O., MM si AASR ca avand legatura, de exemplu gradele 33, 90-95, care erau egale cu gradul IX din O.T.O. [ asta este definitivat prin “Sinopsisul Gradelor” al lui Crowley in versiunea sa scrisa de mana pentru gradul IV al O.T.O. – Ritual de initiere, reproducere in “Cum sa iti faci propriul tau MC O.T.O.” ].

Astazi, tot decorul masonic este oglindit in ritualurile lui O.T.O. : in exprimarea sa, parole si semne.

Urmatoarele ordine si biserici erau asociate cu fenomenul O.T.O. inainte de al Doilea Razboi Mondial

Fraternitas Saturni (FS) creat de vanzatorul de carti Eugen Grosche (1888-1964) in 1926 in Germania. Acesta a fost al doilea ordin fondat pe filosofia religioasa a lui Crowley a Thelemei ( “Legea Noii Ere” ) [ prima fiind propria versiune O.T.O. a lui Crowley ].

Fraternitas Rosicruciana Antiqua(F.R.A.) stabilita de aventurierul Arnoldo Krumm-Heller (1879-1949) in 1927 in America de Sud.

“Ordinul Iluminatilor” (OI); a carui afinitate cu O.T.O. a fost stabilita doar la cotitura secolului de re-fondatorii Theodor Reuss si actorul Leopold Engel (1858-1931).

O misterioasa Biserica Gnostica Catolica, “Ecclesia Gnostica Catolica” (EGC), al carei contact cu O.T.O. prin una din multele sale ramuri se observa incepand abia din 1908-1920.

Cu toate acestea este mentionata “Pansophia” lui Heinrich Traenker, iar ordinul personal al lui Crowley “Argentum Argenteum” (A:.A:. = Steaua Argintie ) este omis. Vanzatorul de carti Traenker (1880-1956) a fost foarte activ in dezvoltarea Teosofiei Germane inainte sa inceapa propria sa afacere. A fost conferit de catre Reuss cu o charta de grad X in 1921 iar mai tarziu (1930) a colaborat cu Spencer Lewis (A.M.O.R.C.) asupra unei ramuri germane a A.M.O.R.C. cu Pansophia si O.T.O. – Dupa ce Reuss l-a expulzat pe Crowley in 1921, el (Reuss) a planificat o colaborare cu Lewis : T.A.W.U.C.-ul ( Consiliul Mondial Unit al A.M.O.R.C.) care a fost bazat pe scrierile lui Reuss despre magie sexuala “Lingam Yoni” (1906) si “Parsifal” (1914).



Introducere in istoria lui Ordo Templi Orientis



Sub autoritatea lui Reuss, conceptul de O.T.O. a fost structurat definitiv cu 10 grade, din care VIII si IX derivand pe linie masonica, practicau magie sexuala. Gradul X reprezenta conducatorul administrativ al tarii.

Apartenenta controversata a lui Aleister Crowley in 1910-12 (in anul din urma a dat o charta pentru propria sa loja O.T.O. limitata la Anglia si Irlanda) a starnit cel putin o trasatura distincta, dupa care diferitele grupari O.T.O. pot fi clasificate : acceptarea Legii Thelemei in ritualuri. Unul din scopurile principale in disputa fenomenului O.T.O. este intrebarea care din tre multele curente O.T.O. este autentic. Ritualurile de initiere O.T.O. rescrise de Crowley intre 1917 si 1942 nu au fost NICIODATA folosite de Theodor Reuss. Toate celelalte loji ale lui Reuss la acea vreme au elaborat propriile lor ritualuri.
Asta este mentionat pentru a crede ca nici macar Reuss nu a intentionat ca O.T.O.-ul sau sa fie un vehicol al Thelemei [vezi “O viata pentru Trandafir”]. In ciuda acestui fapt, Crowley deja scrisese in jurnalul sau, pe 27 noiembrie 1921, dupa o disputa cu Reuss : “M-am proclamat OHO” (Conducatorul Exterior al Ordinului = autoritatea mondiala de conducere a O.T.O., fie numita de predecesor sau unanim votata de membrii de gred X ).

In Germania, in 1922, Heinrich Traenker si secretarul sau Karl Germer au stabilit “Pansophia”, publicata deja in 1921 de Traenker si sotia sa dar acum suportata financiar de afaceristul Germer.

Reuss a murit in 1923 fara sa numeasca un succesor. Cel mai probabil, a intentionat ca succesorul sau sa sa fie omul de afaceri elvetian Hans Rudolf Hilfiker (1882-1955) care a fost Mare Maestru al Lojii “Libertas et Fraternitas”, fondata in 1917 in Zurich. Dar acest francmason serios nu a comunicat in legatura cu proastele reputatii ale lui Reuss si Crowley. Asa cum a recunoscut Crowley intr-o scrisoare din 1924 pentru Heinrich Traenker, Reuss nu l-a ales niciodata pe el ca succesor. Reuss s-a dispensat de Crowley in 1921 si a innodat relatia cu A.M.O.R.C.-ul lui Spencer Lewis si F.R.A.-ul lui Arnoldo Krumm-Heller ( chipurile Lewis a avut un rol in 1921 determinandu-l pe Reuss sa il expulzeze pe Crowley). S-ar parea din punct de vedere istoric ca O.T.O. traieste si moare prin liderul sau si ca este subiectul schimbarilor constante; ex. Carl Kellner nu a avut nici un O.T.O. – cand Reuss a murit, O.T.O.-ul sau a murit odata cu el; iar O.T.O.-ul lui Crowley, o aschie din ordinul lui Reuss, a avut putine in comun in afara de de utilizarea aceluiasi nume “O.T.O.”. Aceasta patenta creatoare de evenimente va fi cerneala de tiparire pentru multe grupari O.T.O. care vor mai aparea.

In 1926, dupa ce Crowley i-a vizitat pe Traenker si Germer, secretarul Pansophiei, Eugen Grosche a iesit din cadrul interior al Pansophiei si a fondat Fraternitas Saturni chipurile din fosti membri O.T.O.. F.S. a devenit al doilea ordin fondat pe Legea Thelemei. Ramasita O.T.O. a lui Traenker care face doar o referinta timida la Thelema, aproape a devenit inactiva. (2*)

Cu toate acestea, la acea perioada ramasita O.T.O. a lui Reuss de la Monte Verita si ramura legata de ea in Zurich erau singurul O.T.O. activ din Europa, daca nu chiar din intreaga lume, daca nu se iau in considerare incercarile lui Crowley de a-si folosi noul sau O.T.O. in America, precum sursa de castig usor si un mijloc de a-si publica scrierile. Brutarul elvetian si fost comunist Hermann Joseph Metzger (1919-1990) a fost initiat in 1943 in Davos (Elvetia) de Alice Sprengel (1871-1947) la Monte Verita, iar actiunile sale merita mai multa atentie.

Nu trebuie sa uitam ca dupa moartea lui Crowley in 1947, pe atunci cunoscutul sau succesor in SUA, Karl Germer (1885-1962) a negat constant in corespondenta sa ca a fost OHO, ca a recrutat membri in SUA, ca a colectat subscriptii sau ca a practicat initieri. Mai tarziu, cu toate ca autoritatea sa de a actiona era indoielnica, Germer a reusit sa il expulzeze pe Kenneth Grant (capul singurei loji O.T.O. din Anglia care mai ramasese activa), a inchis formal ultima loja a lui Crowley din SUA si atunci a pretins ca SUA este un “desert spiritual”. Asa ca, pe acea vreme, O.T.O.-ul elvetian ar putea fi privit chiar ca singurul activ atunci din lume. Cu atat mai mult, H.J. Metzger a fost in stare sa ofere motivul de a crede ca acest O.T.O. s-ar trage de la Reuss, un fapt care i-a conferit autoritate asupra fiecarei mladite a O.T.O.-ului lui Crowley.



Comparatii : ce s-a intamplat cu grupurile O.T.O. dupa Al Doilea Razboi Mondial ?

O.T.O. si Fraternitas Saturni



In timpul exilului sau in 1930, Eugen Grosche a petrecut ceva timp cu ramasita grupului lui Reuss in Ticino (Elvetia vorbitoare de italiana). Metzger a luat legatura cu el pentru prima data in 1950, iar ca o consecinta Grosche i-a cedat imediat toata autoritatea pentru FS din afara Germaniei, deoarece acesta calatorise mult in Europa. Deoarece a detinut o viza pentru teritoriile germane aflate sub ocupatie Aliata, Metzger a servit ca mesager pentru cateva organizatii. A calatorit pentru Ordinul Iluminatilor, a avut grija de afacerile FS si a vizitat mai multi thelemiti ai Europei, de exemplu Frederic/Friedrich Mellinger (1890-1970). Mai tarziu, cand a devenit director activ al Teatrului German Expresionist, un spiritual, iar apoi secretarul lui Crowley in Anglia, a actionat dupa Al Doilea Razboi Mondial in favoarea lui Germer, examinand si probabil initiind candidati potriviti pentru O.T.O.-ul lui Crowley in Europa.

Si totusi, in 1951, O.T.O.-ul lui Reuss aflat sub conducerea lui Metzger a fuzionat cu O.T.O.-ul lui Crowley condus de Germer. Aceasta este avidenta prin semnaturile lui Germer si Mellinger pe documentul lui Metzger de acceptare. (3*) Mellinger va inceta curand legatura cu orice O.T.O. pentru a lucra cu theosofistii germani, ceea ce a facut din 1960 pana la moartea sa in 1970.

Curand deziluzionat de Metzger, Grosche s-a asociat la inceputul lui 1950 cu O.T.O.-ul crowleyan al lui Kenneth Grant, loja engleza. Se pare ca Grant a fost numit ?ef al Ordo Templi Orientis de catre Crowley in 1947. Legaturile lui Grant cu Grosche l-au infuriat pe Germer (conducatorul O.T.O.-ului crowleyan din SUA) atat de tare incat [OHO-ul] Kenneth Grant a fost demis [?!] in 1955 din O.T.O.-ul masonic al lui Crowley. (4*) Nu mai putin, Grant a conferit cu toate acestea in O.T.O.-ul sau “Typhonian” grade fara ritualuri de initiere.
Cand Grosche a murit in 1964, Metzger a incercat in van sa preia FS, vazandu-se ca “loja mama” a tuturor organizatiilor orientate spre Legea Thelemei.



O.T.O. si Fraternitas Rosicruciana Antiqua (F.R.A.)



Arnoldo Krumm-Heller a primit o charta de la Reuss in 1908 si a fondat F.R.A. a sa in 1927. F.R.A. a fost in principal activa in America Latina dar de asemenea avut ramuri in Spania, Germania si Austria. Cand Krumm-Heller i-a intalnit pe Crowley si pe Germer in Germania in 1930, catorva dintre ritualuri li s-au adaugat referinte thelemice. (5*) Krumm-Heller de asemenea a devenit un episcope gnostic (“adevarat”) in 1939, dar dupa moartea sa in 1949 F.R.A.-ul sau s-a divizat in nenumarate grupari. In 1963, Metzger a incercat in van prin legaturile sale in Venezuela sa le aduca pe toate sub autoritatea sa.
Astazi multe grupari F.R.A. sunt legate fie de Metzger fie de O.T.O.A. [vezi mai tarziu].



O.T.O. si Ordinul Iluminatilor (OI)

Pe la sfarsitul secolului, Reuss si Leopold Engel au incercat mai degraba fara succes sa reinvie O.I., asa cum a fost fondat de Adam Weishaupt in secolul al XVIII-lea. Chiar si asa, cateva din gruparile lui Engel au supravietuit ambelor Razboaie Mondiale si au venit sub conducerea lui Metzger in 1963. Metzger a privit atunci OI ca un cadru al selectiei lui de ordine (O.T.O., F.R.A.) si imediat a integrat si Biserica Gnostica Catolica in cele mai inalte grade ale OI al sau.



O.T.O. si Biserica Gnostica Catolica (EGC)



Bisericile Gnostice Franceze, care de asemenea au suferit nenumarate scindari, au fost stabilite in 1890 si au intentionat sa continue linia ecleziastica a succesiunii apostolice. Reuss a incercat sa faca “Slujba Gnostica” a lui Crowley “religia oficiala a francmasonilor” in 1920; Crowley doar o data s-a folosit de presupusa lui conducere a O.T.O., pentru a-l face pe theosofistul engles William Bernard Crow conducatorul Bisericii sale Gnostice si a Memphis-Misraim in 1944. Dar niciunde in constitutia O.T.O. functia de lider O.T.O., “Conducatorul Exterior al Ordinului” (OHO), nu era legata de conducerea unei biserici.

Metzger a primit o consacrare valida deoarece a stat in linia succesiunii lui Krumm-Heller, care detinea succesiunea apostolica franceza.

Elevul lui Crowley, Grady McMurtry (1918-1985) a primit cateva scrisori de la maestrul sau din Anglia in 1946 in timp ce el, McMurtry, statea in California. In aceste scrisori Crowley i s-a adresat lui McMurtry cu “Caliph”, un termen nemaipomenit in nici un context O.T.O., nici in scrierile lui Reuss sau Crowley : era mai degraba bazat pe “Calif”, abreviatia postala de atunci pentru California. La mai mult de 25 de ani de la moartea lui Crowley, McMurtry a interpretat asta, cum ca Cowlwy il numeste “Calif”, facandu-l OHO si Patriarh al bisericii sale. EGC rezultata a “Califatului” nu a primit niciodata nici un gen de succesiune valida, ecleziastica sau a O.T.O. Evident, acest grup O.T.O. si-a rescris constitutia in 1987, dupa moartea lui McMurtry. De atunci, “Califatul” se intituleaza O.T.O. International. Ca o consecinta, sub prezentul lider William Breeze, “Califatul” s-a mutat usor inspre a deveni parte din institutie. A inregistrat si incorporat ambele Marea Loja a SUA si O.T.O. International in scopul de a primi statutul special de scutire de taxa in SUA ca o organizatie religioasa non-profit.




Lupta pentru conducere






[Scan: O.T.O. Rituals and Sexmagick — Birth and Development of the O.T.O., Amazing Maze, Structure and Practises of the O.T.O. Groups, A note to the Constitutions, the Rituals and the Instructions.]
O.T.O. Heads


Dupa moartea lui Germer in 1962, erau patru contestatari principali pentru unica conducere al O.T.O.-ului crowleyan al lui Germer. Conform vointei lui Germer, decizia finala apartinea vaduvei sale si lui Mellinger. Prima decizie a Saschei Germer a fost brazilianul Marcelo Ramos Motta(1931-1987), de la F.R.A., dar curand a decis ca defapt Metzger a fost favoritul sotului ei. Asa ca in 1963 Metzger s-a proclamat OHO si a fost acceptat de cativa membri americani ai O.T.O.-ului crowleyan.

In 1969 McMurtry a inceput sa faca eforturi sa ajunga in conducerea lui O.T.O. si a pretins dreptul de copyright precum si scrierile lui Crowley despre tarot. Asta a generat in special indignarea lui Motta, care s-a simtit exclus. Kenneth Grant, ca si Metzger, Motta si McMurtry, putea pretinde autoritatea unei scrisori (sau insemnare din jurnalul lui Crowley) de la un lider O.T.O. decedat, implicand posibilitatea de a fi ales pentru inalta functie. Grant a reusit sa acceada pana la functia de OHO in 1970, cu ajutorul executivului literar al lui Crowley, John Symonds.
In 1969 a fost o scindare in grupul lui Metzger si astfel a rasarit un noi O.T.O. independent in Germania, cu propriul sau OHO.

Kenneth Grant s-a declarat el insusi OHO al “O.T.O.-ului” in Anglia in 1966 iar mai tarziu capul O.T.O.-ului Typhonian. In 1970 Grant s-a distantat de “Califat” in ciuda unei incercari de-a lor de a-l determina sa se alature ordinului lor (pentru a se folosi de prietenia lui cu John Symonds, executorul literar al lui Crowley, pentru a castiga controlul asupra drepturilor de autor).
La sfarsitul lui martie 1998 un document adus la lumina arata ca aparent Crowley l-a numit pe Grant OHO al O.T.O.-ului sau.



Descrierile grupurilor

Fraternitas Saturni



In aceasta fraternitate germana, a prevalat opinia ca influenta magica a Noii Ere a cerut adaptarea permanenta a invataturilor lui Crowley la ultimele descoperiri. Ca o consecinta, ritualurile lui Saturn au devenit o mixtura specifica de magie medievala, astrologie, si o mica adaugire de Thelema. De-a lungul timpului, si in special dupa moartea lui Grosche in 1964, asta a cauzat cateva rupturi, iar din 1980, un grup desprins, Ordo Saturni, s-a simtit din ce in ce mai atras de caile lui Crowley. Magia sexuala era odata discutata deschis in FS, dar nu ca tema principala. S-a presupus ca FS are propriul Egregor, acum conferindu-si puterile organizatiei afiliate, Ordo Saturni. Cativa membri ai ramurii germane a “Califatului” sunt membri fondatori ai acestui Ordo Saturni, de asemenea conferind propriile energii ale magiei sexuale acestui Egregor. (6*)



Pansophia



In 1921, Marele Maestru german al O.T.O.-ului lui Reuss, Heinrich Traenker, a fondat o organizatie numita Pansophia, care a publicat importante carti rosicruciene precum si primele scrieri ale lui Crowley. Krumm-Heller si Reuss au folosit termenul “Pansophia” in scrisorile lor si timbre. Cand Reuss a murit in 1923 fara sa numeasca un successor, constitutia O.T.O. a cerut ca membrii de grad treizeci ramasi sa aleaga urmatorul OHO. Doi dintre ei, Traenker si Marele Mestru American, C.R.J. Stansfeld Jones (Frater Achad, 1886-1950, care de asemenea a avut o charta de la Reuss), l-au ales pe Crowley la gradul X “Mantuitorul Lumii” (mai degraba decat OHO) peste propriile lor ramuri O.T.O. (?) in 1925. Ambii si-au retras voturile foarte repede.

Misteriile sexuale ale Pansophiei erau comunicate numai prin gura lui Traenker insusi. (7*) Referinte thelemice pot fi gasite doar in cele mai avansate invataturi interioare ale grupului. (8*) Pansophia si-a incetat existenta odata cu moartea lui Traenker in 1956.



O.T.O.-ul lui Metzger



Cateva ritualuri masonice ale lui Reuss foarte vechi fusesera folosite in Elvetia pana astazi, chiar daca elvetienii nu au avut niciodata nici un fel de ritualuri reussiene mai mari de Gradul al Treilea; alte initieri au sarit direct la gradul IX (9*). Dupa moartea lui Germer in 1962, care a insemnat lipsa unei persoane in contrulul thelemic, Metzger si-a aromatizat Ordinul Iluminatilor cu O.T.O.-ul lui Crowley, acum active din nou pe liniile lui Reuss. In Elvetia, ata cat se cunoaste, nu au loc ritualuri in afara de Slujba Gnostica a lui Crowley (dar aceasta este regulara din 1950).
Metzger a promovat Thelema doar pentru a intra in gratiile lui Germer. Deci Germer l-a considerat pe Metzger ca singurul sau succesor, asa cum a scris intr-o scrisoare si cum a fost confirmat de vaduva lui Germer. (10*)
Metzger a renuntat total la orice fel de magie sexuala. Desi a murit in 1990 iar criteriile de intrare sunt foarte stricte (in contrast cu cele ale “Califatului”), acest O.T.O. cunoscut in general ca “Ordinul Iluminatilor” este foarte prosper.



Societatea O.T.O. a lui Motta in SUA si Brazilia



Motta si-a ales membrii in conformitate cu criteriul lui Astrum Argenteum (cativa elevi trebuind sa invete pe de rost unele materiale de-a lui Crowley), mai degraba decat respectand principul “Legea este pentru Toti”, asa cum era in O.T.O.-ul masonic al lui Crowley. Deci acest S.O.T.O. nu a avut niciodata mai mult decat o mana de membri. (11*) Dupa publicarea ritualurilor de initiere ale lui Crowley in 1973 de catre Francis King, Motta a inceput sa si le creeze pe ale lui, deoarece a crezut in pericolul desecretizarii lor. Grupul care din 1977 s-a numit “Califat”, pe de alta parte, este singurul care a intrat in posesia lor.



“Califatul”



Referitor la anumite doua scrisori de-a lui Crowley, McMurtry a inceput din 1977 sa promoveze o nou-fondata loja Agape intr-o Mare Loja. Precum in toate O.ToO.-urile apropiate de Francmasonerie, gradele erau la inceput conferite mai degraba la intamplare. McMutry a fost favorizat pentru un timp de Crowley, care defapt l-a numit si pe Mellinger, dupa McMutry, ca alt posibil succesor. Dup ace a fost dizgratiai de Germer si de multi alti fosti membri ai lojii americane a doua Agape (dizolvata in 1953), McMurtry s-a dispersat de Motta precum si de Metzger si de Kenneth Grant :
cererile rivale emise de McMurtry si Motta pentru conducerea “Califatului”- O.T.O. au sfarsit intr-un process si ca urmare McMurtry s-a distantat de Motta si pretinde ca este OHO. Pe baza dovezilor care i-au fost prezentate, judecatorul procesului a luat mai multe decizii despre care nu era constient ca nu are puterea legala in jurisdictie.
Judecatorul, pus in fata a doua factiuni certarete care pretindeau drepturi si proprietati a ajuns la o decizie pur in concordanta cu cererile lor. Ambele parti au omis sa precizeze judecatorului ca O.T.O. lor particular nu are tragere directa din de mult defunctul O.T.O. al lui Crowley si ca drepturile de autor ale lui Crowley (in centrul disputei) erau inca asigurate lui John Symonds, executivul literar in Anglia.
Intr-un proces mai inainte impotriva Intreprinderii lui Samuel Weiser, Motta s-a facut ridicol cu actiuni judecatoresti paranoice in care a pretins ca O.T.O. a detinut drepturile de autor ale lui Crowley – si-a perdut procesul.






Un cercetator obiectiv va beneficia de aceste hotarari ale Curtii : Decizia de la Maine, Decizia de California, Hotararile ultime ale Noului Tribunal, drepturile australiene de copyright, regulile germane de copyright, situatia internationala a drepturilor de autor, X versus “Califatul”



In general, misterele sexuale se pare ca s-au prabusit iar in obscuritate. Nu mai putin, acest grup O.T.O. este cel care priveste toate cuvintele lui Crowley ca fiind crucea organizatiei, si care a “dovedit” statutul prin actiuni legale desi admit ca “este imposibil sa reformezi fosta versiune [McMurtry] a Ordinului”, pentru a imita O.T.O.-ul lui Reuss si Crowley.
McMurtry a fost urmat dupa moartea sa in 1985 de William Breeze (de gradul IV pe vremea alegerii sale), unul dintre elevii invataturilor lui Grant si P. Bertiaux. Exista motive sa credem ca alegerea lui nu ar fi avut acceptul lui McMurtry. (12*) Breeze a adoptat titlul gradului X de “Sacra Sa Maiestate”.



O.T.O.-ul Typhonian



Kenneth Grant (n. 1923), secretarul lui Crowley, s-a dispensat de structura masonica a O.T.O.-ului lui Crowley. Crowley l-a numit “un adevarat dar de la Zei” si in martie 1946 a scris in jurnal : “Valoarea lui Grant: daca mor sau daca plec in SUA, trebuie sa fie un om experimentat care sa aiba grija de O.T.O. englezesc.”

In jurul lui 1945, Gerald Gardner a fost chipurile insarcinat “sa constituie un campus al Ordo Templi Orientis, pentru gradul Minerval” iar relevantul document a fost chipurile semnat de Crowley. (exista motive sa credem ca Gardner a falsificat acest certificate, dupa cum arata compararea scrisului de mana a lui Gardner cu cel al lui Crowley). Oricum, Gardener nu si-a gasit niciodata timp sa conduca campusul, si se spune ca a lasat la decizia lui Germer de a-i permite lui Grant sa lucreze primele trei grade.

In iulie 1951, Karl Germer i-a scris lui Frederic Mellinger, spunandu-i : “Daca Metzger ar fi avut acces la toate scrierile lui Crowley asa cum a avut Grant, as fi fost inclinat s ail vad [ca] un caz paralel. Oricum, ca si la Grant, pare sa fie lipsa banilor.” Pe 18 ianuarie 1952, Germer i-a scris lui Grant, “Daca vrem ca O.T.O. sa mai mearga cum trebuie, avem nevoie de un lider competent, nu doar pentru Anglia dar pentru intreaga lume. Trebuie sa fie cineva care cunoste lucrurile pe dinafara ... M-am gandit deseori ca tu ai putea fi ales pentru functie.”

La inceputul anilor ’50, Grant a luat legatura cu Fraternitas Saturni. In 1955, a anuntat intr-un manifest descoperirea “curentului” Sirius/Set si a fondat in Londra loja Noua Isis. In manifestul sau, l-a numit pe Eugen Grosche, un vechi adversar de-a lui Germer, asociat. Asta l-a infuriat pe Germer, care a facut “o exceptie violenta” de la regula. Grosche a exacerbat situatia publicand, in propria sa revista germana, o scurta versiune a manifestului lui Grant. Asta l-a enervat atat de tare pe Germer, incat, pe 20 iulie 1955, a scris o “Nota de Expulzare” in care l-a excomunicat pe Grant si i-a interzis lui Grosche sa publice vreo scriere de-a lui Crowley. In Anglia, un anume Noel Fitzgerald a fost numit “reprezentantul personal” al lui Germer in materie de O.T.O. pentru Marea Britanie.

Unul dintre cei doi executivi literari ai lui Crowley, John Symunds, i-a scris lui Gerald Yorke in septembrie 1970 ca a sustinut in totalitate pretentia lui Grant de a fi OHO. (Asta a fost ceva surprinzator : cei doi au colaborat la editarea si notele catorva din scrierile lui Crowley incluzand o editie asupra Autohagiografiei si Magiei Sexuale. In octombrie aceluiasi an, Motta, nestiind despre scrisoarea lui Germer de excludere, si-a manifestat intentia de a-l recunoaste pe Grant drept OHO. Convingerile interioare ale lui Grant deriva in mare parte din proclamarea lui Jones/Achad a “Erei lui Maat” (care a determinat expulzarea lui Jones de catre crowley, care a colaborat cu Heinrich Traenker, din moment ce Crowley a fost el insusi profetul “Erei lui Horus”), de la invataturile lui Grosche despre Saturn/Set si de la invataturile lui Michael Paul Bertiaux despre sex si voodoo. Magia sexuala este discutata foarte deschis. O.T.O. Typhonian este preocupat de transmisiile efective si de comunicarile din “spatiul exterior” in scopul deschiderii Portilor. “Zeitatile” typhoniene denota operatii specifice de alchimie psihico-fizica care implica esente ale elixirelor secretate (aruncate afara si/sau considerata necurate) de catre organismul uman. Formula sa este aceea a gradului XI implicand kalas care sunt in intregime absente din organismul masculin.

Nu exista comparatie cu alte versiuni O.T.O., in special deoarece nu sunt ritualuri de grup sau ceremonii de initiere la orice nivel al structurii de grade. Baza initierii este asimilarea directa a lucrului, magic sau mistic. Rezulta ca intreaga initiere este defapt o autoinitiere.

Exista o mica cantitate din setul de practica de grade in O.T.O. Typhonian. Oricum, accentul se pune pe trasarea de catre initiai a propriului drum. Exista de asemenea experienta celorlalti pentru a fi luata ca model.



Ordo Templi Orientis Antiqua



In 1921, Ordo Templi Orientis Antiqua, chipurile o ramura despartita de O.T.O. francez (de origine reussiana) a fost extins pana la saisprezece grade. Pe parcursul timpului, O.T.O.A. a absorbit cateva succesiuni gnostice diferite, o linie Memphis-Misraim, consacrari episcopale si Gradul al XI-lea al magiei homosexuale. Cel mai important exponent al curentului sau si un puternic punct de convergenta este americanul Michael Paul Bertiaux (nascut 1935), un fost theosofist asociat cu Henry Smith, de orientare spiritualista. Sistemul lui Bertiaux lucreaza la un nivel magic, nu masonic, iar magia sexuala este vazuta ca un punct important al acestei organizatii de orientare voodoo.

Odata, Bertiaux a lucrat aproape de O.T.O.-ul lui Kenneth Grant.

© P.R. Koenig, March 2000



NOTE DE SUBSOL :

1. Desi este sigur ca Kellner a practicat yoga tantrica, nu este sigur daca el chiar a primit vre-unul din aceste grade inalte din MM. Singura evidenta in acest sens apare in revista “Oriflamme” din care un set complet este in biblioteca Marii Loji francmasonice din Londra. Reuss a spus ca Kellner a fost membru al Lojii Humanitas din Neuheusl. Aceasta loja a fost fondata pe 9 martie 1871 sub constitutia Marii Loji a Ungariei. A fost prima si cea mai respectata dintre asa-numitele “Granz-Logen” stabilite dupa 1870 in Austria. Loja este acum in Viena sub constitutia austriaca. A lot of the "Oriflamme" is reproduced as facsimile in P.R. Koenig "Der Grosse Theodor Reuss Reader

2. Vezi P.R. Koenig: “Das Beste von Heinrich Traenker” (Munchen 1996)

3. Reproduceri in “Materiale despre O.T.O.”, Munchen 1994

4. Acesta este, in mod incident, motivul pe care Grant il expune intr-o scrisoare datata 11 august 1987. Se pare ca nici Germer nici Grant nu au fost constienti ca Grant a fost singurul OHO numit ca successor de Crowley. 5. Reproduceri in “Materiale despre O.T.O.”, “O viata pentru Trandafir”. 6. Mai multe despre FS in “Fenomenul O.T.O.”, “O viata pentru Trandafir” si in “In Nomine Demiurgi Saturni”.

7. Cateva din ele in : “O viata pentru Trandafir”

8. Cateva din ele in : “Das Beste von Heinrich Traenker” (Munchen 1996), vezi nota de subsol 2.

9. Este indoielnic daca vre-unul din grupurile O.T.O. ale lui Crowley au avut ritualuri de initiere mai mari de gradele III ca in 1973, can dele au fost publicate de Francis King in “Ritualurile secrete ale O.T.O.” (Londra, 1973)

10. Reproduceri in “Materiale despre O.T.O.”, Munchen 1994, pag. 141, 142

11. Numarul real de elevi americani selectati pare sa fi fost in jur de sase, dar nu este sigur. Loja O.T.O. braziliana chipurile chipurile a avut treizeci de membri conform notarii tribunalului, “McMurry et alii versus Motte”, California 16 mai 1985, pag, 741.

12. Intr-o scrisoare “oficiala”, McMurtry a ordonat ca nici Phyllis McMurtry/Seckler, Helen Parsons Smith, K.G.D. sau Lon Milo Du Quette sa nu fie imputerniciti sa aleaga un succesor pentru functia de “Calif”.


© P.R. Koenig, 1994/2007
Tradus de Delia Angheluta, 2007





    Intrebari si Raspunsuri cu privire la O.T.O. : Theodor Reuss, Rudolf Steiner, magie sexuala si Aleister Crowley
      Zur Geschichte des O.T.O. Fragen und Antworten zu Theodor Reuss, Rudolf Steiner, und Aleister Crowley






Un cercetator obiectiv va beneficia de aceste hotarari ale Curtii : Decizia de la Maine, Decizia de California, Hotararile ultime ale Noului Tribunal, drepturile australiene de copyright, regulile germane de copyright, situatia internationala a drepturilor de autor, X versus “Califatul”



SPERMATOPHAGY

Aceasta este o legatura exterioara de la germanul “Fenomenul O.T.O.” (1994) si cel englezesc "Ritualurile si Magia Sexuala ale lui O.T.O." (1999)

English version : Introduction to the O.T.O.
Version française : Le Phénomène–O.T.O. — Introduction.
Versione italiana : Breve Storia dell'O.T.O.
Tradução portuguesa : Introdução à Ordo Templi Orientis.
Tradduciõn castellano : Introducción a la Ordo Templi Orientis.
Ceská verze : Fenomén O.T.O.
По русски: История Ордена Восточных Тамплиеров.
Dutch version : Ordo Templi Orientis.
Mandarin translation : 东方神殿教的介绍
Traduse in romana: Introducere in Ordo Templi Orientis.


Catre alte capitole ale versiunii in engleza online a cartii “Fenomenul O.T.O.”



Traduse in romana

Introducere in Ordo Templi Orientis.
Ordo Templi Orientis — Spermo-Gnoza.
Gnosticism Corect.
Reich-ul Templier : Sclavii trebuie sa serveasca.
Putera Creatoare.
Rudolf Steiner : niciodata membru al vre-unui Ordo Templi Orientis.
Fraternitas Saturni. Istorie si protagonisti.
Bebelusul Nosferatului.
Saturn Gnosis : Adevaratul Fraternitas Saturni.
Arta de a iubi si de a trai — Gnoza lui Saturn.
Walter Jantschik: Ordo Baphometis. Un ordin hermetico-gnostico-magic.





Search Parareligion Website




Imagini + Documente
Spre alte capitole ale versiunii online in engleza ale cartii "The O.T.O. Phenomenon"



O.T.O. Fenomenul   pagina de cuprins   |    pagina principala    |    mail
Ce este nou pe site-ul Fenomenul O.T.O. ?

Mai multe despre toate acestea in: Andreas Huettl and Peter-R. Koenig: Satan - Jünger, Jäger und Justiz



Imprastiate pe podea
Rasfoind prin ritualuri




 

       Reuss' Memphis Misraim Emblem

one of Reuss' O.T.O. seals


 


Click here to go back to where you came from or use this Java Navigation Bar:

Content Carl Kellner Spermo-Gnostics The Early Years O.T.O. Rituals Ecclesia Gnostica Catholica Fraternitas Rosicruciana Antiqua Fraternitas Saturni Typhonian O.T.O. 'Caliphate' Pictures RealAudio and MP3 David Bowie Self Portrait Books on O.T.O. Deutsche Beiträge Charles Manson Illuminati